La multă vreme după terminarea romanului Calvarium, pe când nu credeam că voi mai scrie proză, iată că un vis interesant a redeclanșat procesul scrierii. Povestea a zăcut vreo câțiva ani la sertar, și abia acum m-am hotărât s-o public (deși n-are deloc legătură cu bio-apocalipsele de azi). Ciudat e că e prima mea povestire publicată într-o revistă (iată, la o vârstă deja venerabilă..) Versiunea integrală se poate citi aici: https://optmotive.ro/2020/25/art7/index.html
Deși e greu să selectez o fotografie potrivită cu atmosfera povestirii (am prea multe fotografii de epocă), iată una potrivită:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu