Alt film apocaliptic, mi-am zis, sceptic mai mult ca oricand dupa catastrofalul 2012 sau plictisitorul The Road, ambele pline de clisee, dar din directii diferite, primul fiind un disaster movie cu savoarea comicului involuntar pe care doar filmele lui Sergiu Nicolaescu o mai au.. The Book of Eli e in categoria lui The Road, a filmelor postapocaliptice, la fel de numeroase ca si cele cu si despre dezastre, insa in opinia mea e mult mai bine facut decat The Road, chiar daca acesta din urma are avantajul de a avea in spate un roman bunicel, pe care insa nu m-as grabi sa-l declar capodopera.
Sa incep cu defectele. Primul vine din previzibilul pe care il are orice scenariu hollywodian de film postapocaliptic, cu un personaj principal ca intruchipare a Salvatorului, care nu vorbeste prea multe, dar in schimb actioneaza eficient in impartirea dreptatii intr-o lume haotica, plina de bad guys, gata sa-ti ia gatul pentru o bricheta, peisajul e tot desertic, tipic pentru apocalipticul postatomic, iar criza e cea a resurselor, plus ca intervin multe elemente imprumutate din western, zboara la fel de multe gloante etc. Ne e cunoscut tuturor seria Mad Max, asa ca nu trebuie insistat.. We don" t need another hero..Apropo, ma enerveaza stilul lui Denzel Washington de a-si alege mereu roluri de justitiar, de personaj-moralitate intruchipata si livrata la pachet..
Totusi filmul reuseste de mai multe ori sa contrazica asteptarile si, apoi sa le confirme, chiar la final, mai ales pentru cine a citit Walter M Miller, A Canticle for Leibowitz, roman dupa care scenariul pare sa se fi inspirat binisor, se va vedea de ce. Intai, imaginea. Imi place tenta de alb negru, de gri luminos si rasaritul de la inceput, al unui soare agresiv, luminos si rece. sau scena in care Eli iese din casa ciuruita si pare a-si astepta glontul lui Carnegie (Gary Oldman). Si The Road aspira spre imaginea alb-negru, dar nu reuseste decat sa te ingretoseze (eu n-am vazut un film apocaliptic mai gretos..).
de fapt partea care m-a surprins cel mai mult a fost cand scenariul a dat-o pe Walter Miller, cu cel care salveaza litera Cartii cu pretul propriei vieti, (diferenta: moartea calugarului lui Miller este cat se poate de ne-eroica), pe care o pierde intr-un mod atat de emotionant, sacrificandu-se pentru cultura intr-o lume ignoranta si medievalizata..Scenaristul se inspira putin si din The Postman, cu America redusa la salbaticia de pe vremea lui Mason&Dixon, cand drumul dintr-un oras in altul devine o aventura larger than life.
Cu toate scaderile si cliseele, filmul merita vazut, e mai bun decat The Road!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu